De la cabinetul medical

Tucmuc

Pentru cei interesaţi de bunul mers al sănătăţii celor mici (deşi se potriveşte ffffbbbb şi celor mari)


ANEXA 1
LISTA
alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor
______________________________________________________________________________
|Nr. | Alimente | Limita de la | Exemple de categorii de alimente |
|crt.| nerecomandate | care alimentele | care prin conţinut sau forma de |
| | | devin | prezentare pot fi nerecomandate |
| | | nerecomandate | |
|____|_________________|_________________|_____________________________________|
| 1.| Alimente cu | Peste 15 g | - prăjituri |
| | conţinut mare de| zaharuri/100 g | - bomboane |
| | zaharuri* | produs | - acadele |
| | | | - alte produse similare |
|____|_________________|_________________|_____________________________________|
| 2.| Alimente cu | Peste 20 g | - hamburgeri |
| | conţinut mare de| grăsimi/100 g | - pizza |
| | grăsimi | produs, | - produse de tip patiserie |
| | | din care, | - cartofi prăjiţi |
| | | cumulativ: | - alte alimente preparate prin |
| | | - grăsimi | prăjire |
| | | saturate peste | - maioneze, margarină |
| | | 5 g/100 g produs| - brânză topită, brânzeturi |
| | | - acizi graşi | tartinabile cu conţinut de grăsime|
| | | trans peste | peste 20% |
| | | 1 g/100 g produs| - mezeluri grase |
| | | | - alte produse similare |
|____|_________________|_________________|_____________________________________|
| 3.| Alimente cu | Peste 1,5 g | - chipsuri |
| | conţinut mare de| sare/100 g | - biscuiţi săraţi |
| | sare | produs (sau | - covrigei săraţi |
| | | peste 0,6 g | - sticksuri sărate |
| | | sodiu/100 g | - snacksuri |
| | | produs) | - alune sărate |
| | | | - seminţe sărate |
| | | | - brânzeturi sărate |
| | | | - alte produse similare |
|____|_________________|_________________|_____________________________________|
| 4.| Băuturi | - | - orice tip de băuturi răcoritoare, |
| | răcoritoare** | | cu excepţia apei potabile |
| | | | îmbuteliate sau a apei minerale |
| | | | îmbuteliate |
|____|_________________|_________________|_____________________________________|
| 5.| Alimente cu | Peste 300 kcal | - orice tip de aliment care, prin |
| | conţinut ridicat| pe unitatea de | conţinut, aduce un aport de |
| | de calorii pe | vânzare | calorii de peste 300 kcal pe |
| | unitatea de | | unitate de vânzare |
| | vânzare | | |
| | | | |
|____|_________________|_________________|_____________________________________|
| 6.| Alimente | - | - alimente vrac |
| | neambalate*** | | - sandvişuri neambalate |
|____|_________________|_________________|_____________________________________|
| 7.| Alimente | - | - alimente care nu respectă |
| | neetichetate****| | prevederile |
| | | | Hotărârii Guvernului nr. 106/2002 |
| | | | privind etichetarea alimentelor, |
| | | | cu modificările şi completările |

| | | | ulterioare |
|____|_________________|_________________|_____________________________________|
* Fac excepţie fructele şi legumele proaspete.
** În incinta şcolilor se va vinde numai apă potabilă sau minerală îmbuteliată, pentru a crea copiilor deprinderea de a o bea.
*** Se exceptează bananele şi citricele.
**** Pentru crearea unor deprinderi nutriţionale sanogene se recomandă etichetarea nutriţională.

ANEXA 2
PRINCIPIILE
care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi
1. Caracteristici în alimentaţia copilului
a) Nevoile nutriţionale ale copiilor diferă în funcţie de vârstă.
b) Un copil creşte în salturi, ceea ce se reflectă prin nevoi energetice diferite.
c) Aportul alimentar este adecvat dacă asigură o creştere staturală şi ponderală normală, evidenţiată prin compararea parametrilor creşterii cu curbele standard.
2. Principii în alimentaţia copilului
Alimentaţia sănătoasă pentru copilul mai mare de 24 de luni implică respectarea unor principii de bază, şi anume:
a) asigurarea unei diversităţi alimentare, ceea ce înseamnă consumul pe parcursul unei zile de alimente din toate grupele şi subgrupele alimentare
b) asigurarea unei proporţionalităţi între grupele şi subgrupele alimentare, adică un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte şi produse lactate, comparativ cu alimentele cu un conţinut crescut de grăsimi şi adaos de zahăr
c) consumul moderat al unor produse alimentare, adică alegerea unor alimente cu un aport scăzut de grăsimi saturate (unt, untură, carne grasă) şi de zahăr adăugat
3. Reguli generale privind alimentaţia copiilor în creşe, unităţi de învăţământ sau alte tipuri de colectivităţi
1. Conducerile creşelor, unităţilor de învăţământ sau ale oricăror alte tipuri de colectivităţi de copii şi tineri vor asigura o alimentaţie colectivă adaptată vârstei şi stării de sănătate, specificului activităţii şi anotimpului.
2. Meniurile vor asigura un aport caloric şi nutritiv în conformitate cu recomandările cuprinse în anexele nr. 3 şi 4, proporţional cu timpul petrecut de copil în colectivitate.
De exemplu, pentru un program şcolar de 6 ore, se recomandă o gustare care să asigure 10% din raţia energetică zilnică.
3. În alcătuirea meniului unui copil de peste 2 ani se va utiliza piramida alimentară, cuprinsă în anexa nr. 5.
a) Piramida alimentară este alcătuită din grupe de alimente cu o repartiţie a cantităţii recomandate a fi consumate sub denumirea de porţie nutritivă.
b) O porţie nutritivă este recomandarea cantitativă a unui aliment exprimată în grame sau folosind ca unitate de măsură ceaşca.
c) În cadrul piramidei alimentare, numărul de porţii nutritive dintr-o anumită grupă se stabileşte în funcţie de necesarul de calorii al copilului, care la rândul său depinde de vârstă, sex, dezvoltarea corporală şi gradul de activitate.
4. Se va evita asocierea alimentelor din aceeaşi grupă la felurile de mâncare servite (de exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din

carne sau cu derivate lactate; în schimb, se poate folosi lapte cu pâine cu gem sau cu biscuiţi; la masa de prânz nu se vor servi felurile 1 şi 2 preponderent cu glucide din cereale, de exemplu, supă cu găluşte şi friptură cu garnitură din paste făinoase, ci din legume).
5. Se vor evita la cină mâncărurile care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinaţie produce efecte digestive nefavorabile (de exemplu, iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot).
6. Mâncărurile gen tocături sunt acceptate numai dacă sunt prelucrate termic prin fierbere sau la cuptor. Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor şi nu ca ochiuri româneşti sau prăjite.
7. Meniul va fi îmbogăţit cu vitamine şi săruri minerale prin folosire de salate din crudităţi şi adăugare de legume-frunze în supe şi ciorbe.
8. Se interzice folosirea cremelor cu ouă şi frişcă, a maionezelor, indiferent de anotimp.
4. Alimentaţia copilului preşcolar trebuie să respecte următoarele reguli:
a) Alimentaţia trebuie să cuprindă o varietate largă de alimente din grupele de bază: pâine, cereale, orez şi paste făinoase, vegetale, fructe, lapte, brânză şi iaurt, carne, pui, peşte şi ouă.
b) Masa trebuie să se servească înainte de a-i fi foarte foame copilului, de a fi obosit sau iritat.
c) Trebuie să se ofere câteva variante de alimente la alegere şi cel puţin un aliment favorit.
d) Pentru asigurarea raţiei zilnice de nutrienţi, mesele principale vor fi completate cu gustări formate din cereale cu lapte, sandvişuri, fructe, sucuri de fructe, iaurt simplu sau iaurt cu fructe, brânză cu conţinut scăzut de sare şi grăsimi.
e) Alimentele din meniu pot să aibă consistenţă şi culori diferite, în vederea stimulării poftei de mâncare.
f) Cantitatea de mâncare trebuie să fie adecvată vârstei copilului; o modalitate practică de stabilire a cantităţii de mâncare la copilul mic, în lipsa tabelelor şi a graficelor, este de a-i servi o lingură din fiecare grup alimentar pentru fiecare an de vârstă al copilului.
g) Masa trebuie să se încheie când copilul s-a săturat, devine neliniştit sau nu manifestă interes.
5. Alimentaţia copilului şcolar trebuie să respecte cu precădere următoarele reguli:
a) să asigure un necesar de calorii şi micronutrienţi conform vârstei şi ritmului de creştere;
b) să asigure un aport corespunzător de proteine/zi, prin consumul de carne, ouă, produse lactate, dar şi din surse vegetale incluzând fasolea, lintea, produse din soia,
c) să asigure un aport de fier de 8 - 15 mg de fier/zi, prin consumul de carne de vacă, pasăre şi porc, legumele - inclusiv fasole şi alune, cerealele integrale sau fortifiate, vegetale cu frunze verzi;

d) gustarea să fie formată din fructe, lapte şi produse lactate cu un conţinut scăzut de grăsime;
e) să asigure o hidratare corespunzătoare vârstei.

ANEXA 3
NECESARUL ZILNIC DE CALORII
substanţe nutritive şi elemente minerale pentru copii şi adolescenţi
A. Necesarul zilnic de calorii şi substanţe nutritive pentru copii şi adolescenţi
________________________________________________________________________________
Adolescenţi
Copii Băieţi Fete
_______________________ ________________ ________________
1 - 4 - 7 - 11 - 15 - 11 - 15 -
3 ani 6 ani 10 ani 14 ani 19 ani 14 ani 19 ani
___________________________________________________________
1 2 3 4 5 6 7
________________________________________________________________________________
Calorii (kcal)
- necesar mediu 1.300 1.800 2.400 3.100 3.500 2.600 2.800
- variaţii posibile 900 - 1.300 - 1.700 - 2.200 - 3.000 - 1.800 - 2.000 -
în funcţie de 1.800 2.300 3.300 3.700 3.900 3.000 3.000
caracteristicile
grupului
Proteine totale
- necesar mediu 44 - 61 - 82 - 106 - 120 - 89 - 96 -
51 g 70 g 94 g 121 g 137 g 101 g 109 g
- variaţii posibile 31 - 44 - 58 - 75 - 102 - 61 - 68 -
în funcţie de 70 g 90 g 129 g 144 g 152 g 117 g 117 g
nivelul caloric
- % din valoarea 14 - 14 - 14 - 14 - 14 - 14 - 14 -
calorică 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16%
Proteine animale
- necesar mediu 31 - 40 - 49 - 52 - 60 - 49 - 48 -
36 g 46 g 56 g 55 g 69 g 55 g 54 g
- variaţii posibile 22 - 29 - 35 - 41 - 51 - 34 - 34 -
în funcţie de 49 g 59 g 77 g 79 g 76 g 64 g 59 g
nivelul caloric
- % din cantitatea 70% 65% 60% 55% 50% 55% 50%
proteinelor totale
Proteine vegetale
- necesar mediu 13 - 21 - 33 - 54 - 60 - 40 - 48 -
15 g 24 g 38 g 66 g 69 g 46 g 55 g
- variaţii posibile 9 - 15 - 23 - 34 - 51 - 25 - 34 -
în funcţie de 21 g 31 g 52 g 65 g 76 g 55 g 58 g
nivelul caloric
- % din cantitatea 30% 35% 40% 45% 50% 45% 50%
proteinelor totale
Lipide totale
- necesar mediu 49 - 58 - 65 - 83 - 94 - 70 - 75 -
60 g 68 g 77 g 100 g 113 g 84 g 90 g
- variaţii posibile 34 - 42 - 46 - 71 - 81 - 49 - 54 -
în funcţie de 77 g 87 g 106 g 119 g 126 g 87 g 97 g
nivelul caloric
- % din valoarea 35 - 30 - 25 - 25 - 25 - 25 - 25 -
calorică 40% 35% 30% 30% 30% 30% 30%

Lipide animale
- necesar mediu 37 - 44 - 49 - 58 - 60 - 50 - 53 -
45 g 51 g 58 g 70 g 79 g 59 g 63 g
- variaţii posibile 26 - 32 - 35 - 50 - 57 - 37 - 38 -
în funcţie de 58 g 65 g 80 g 83 g 88 g 68 g 68 g
nivelul caloric
- % din cantitatea 75% 75% 75% 70% 70% 70% 70%
lipidelor totale
Lipide vegetale
- necesar mediu 12 - 14 - 16 - 25 - 28 - 20 - 22 -
15 g 17 g 19 g 30 g 47 g 25 g 27 g
- variaţii posibile 8 - 10 - 11 - 21 - 24 - 11 - 16 -
în funcţie de 19 g 22 g 26 g 36 g 38 g 29 g 29 g
nivelul caloric
- % din cantitatea 25% 25% 25% 30% 30% 30% 30%
lipidelor totale
Glucide
- necesar mediu 143 - 220 - 322 - 416 - 470 - 349 - 376 -
168 g 240 g 351 g 454 g 521 g 380 g 410 g
- variaţii posibile 100 - 174 - 228 - 295 - 402 - 241 - 268 -
în funcţie de 222 g 309 g 483 g 541 g 571 g 439 g 439 g
nivelul caloric
- % din valoarea 45 - 50 - 55 - 55 - 55 - 55 - 55 -
calorică 53% 55% 60% 60% 60% 60% 60%
________________________________________________________________________________
B. Necesarul zilnic de elemente minerale pentru copii şi adolescenţi
______________________________________________________________________________
| Grupa de vârstă | Elemente minerale |
|_________________|____________________________________________________________|
| | Calciu | Fosfor | Magneziu | Fier | Zinc | Iod |
| | - mg - | - mg - | - mg - | - mg -|- mg -| - micrograme - |
|_________________|________|________|__________|_______|______|________________|
| Copii | | | | | | |
|_________________|________|________|__________|_______|______|________________|
| 0 - 12 luni | 800 | 400 | 70 | 7 | 4 | 40 |
|_________________|________|________|__________|_______|______|________________|
| 1 - 3 ani | 900 | 400 | 125 | 8 | 7 | 60 |
|_________________|________|________|__________|_______|______|________________|
| 4 - 6 ani | 900 | 500 | 180 | 9 | 9 | 80 |
|_________________|________|________|__________|_______|______|________________|
| 7 - 9 ani | 1.100 | 700 | 220 | 10 | 10 | 100 |
|_________________|________|________|__________|_______|______|________________|
| 10 - 12 ani | 1.200 | 800 | 270 | 12 | 12 | 120 |
|_________________|________|________|__________|_______|______|________________|
| Băieţi | | | | | | |
|_________________|________|________|__________|_______|______|________________|
| 13 - 15 ani | 1.200 | 1.000 | 330 | 13 | 14 | 140 |
|_________________|________|________|__________|_______|______|________________|
| 16 - 19 ani | 1.300 | 1.100 | 360 | 16 | 15 | 150 |
|_________________|________|________|__________|_______|______|________________|
| Fete | | | | | | |
|_________________|________|________|__________|_______|______|________________|
| 13 - 15 ani | 1.100 | 900 | 310 | 15 | 14 | 130 |
|_________________|________|________|__________|_______|______|________________|
| 16 - 19 ani | 1.200 | 1.000 | 310 | 18 | 14 | 140 |

|_________________|________|________|__________|_______|______|________________|

ANEXA 4
ECHIVALENŢELE ALIMENTARE,
necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii şi adolescenţi, datele orientative privind valoarea calorică a alimentelor şi caracteristicile nutriţionale ale grupelor alimentare utilizate pentru alcătuirea meniurilor la copii şi adolescenţi (cantităţi comerciale bruto)
ART. 1
Pentru aprecierea cantităţilor de alimente consumate în medie pe zi de un copil, se va realiza un calcul pe baza foilor de alimente scoase din magazie zilnic, pe o perioadă de 10 zile lucrătoare (în două săptămâni consecutive) în lunile februarie, mai şi octombrie. Cantităţile din grupele de alimente cumulate pe cele 10 zile se vor împărţi la numărul total de consumatori din cele 10 zile, obţinându-se raţia medie pe copil, care se va compara cu raţiile recomandate din tabelul nr. 1 "Necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii şi adolescenţi".
ART. 2
Conţinutul alimentelor în calorii şi în anumite substanţe nutritive (proteine, lipide şi glucide) se va stabili prin calcul, folosindu-se tabele de compoziţia alimentelor, rezultatele obţinute comparându-se cu necesarul zilnic consemnat în anexa nr. 3 "Necesarul zilnic de calorii, substanţe nutritive şi elemente minerale pentru copii şi adolescenţi".
ART. 3
Se permite depăşirea raţiilor recomandate cu până la 20% la lapte şi produse lactate, carne şi preparate din carne, peşte, legume şi fructe. La copiii antepreşcolari şi preşcolari nu se recomandă untura, ca grăsime animală, ci numai untul sau smântâna.
ART. 4
În creşele cu orar de zi şi în grădiniţele cu orar prelungit raţiile realizate trebuie să reprezinte 75 - 80% din raţiile recomandate în tabelul nr. 1 "Necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii şi adolescenţi".
ART. 5
Pentru calcularea meniurilor se vor folosi următoarele echivalenţe alimentare:
a) 100 ml lapte concentrat (condensat) = 250 ml lapte proaspăt;
b) 100 g lapte praf integral = 800 ml lapte proaspăt;
c) 100 g caşcaval = 700 ml lapte proaspăt;
d) 100 g brânză telemea de vacă = 550 ml lapte proaspăt;
e) 100 g brânză telemea de oi = 450 ml lapte proaspăt;
f) 100 g brânză proaspătă de vacă = 400 ml lapte proaspăt;
g) 100 g caş = la fel ca la brânza telemea;
h) 100 g mezeluri = 125 g carne;
i) 100 g specialităţi din carne (şuncă de Praga, muşchi file, muşchi ţigănesc, ceafă, pastramă etc.) = 135 g carne;
j) 100 g smântână = 40 g unt;

k) 100 g pâine neagră = 71 g făină;
l) 100 g pâine semialbă (intermediară) = 73 g făină;
m) 100 g pâine albă = 76 g făină;
n) 100 g paste făinoase (inclusiv biscuiţi fără cremă) = 100 g făină;
o) 100 g mălai, orez, griş = 100 g făină;
p) 100 g compot = 15 g zahăr;
q) 100 g dulceaţă = 70 g zahăr;
r) 100 g gem, peltea, marmeladă = 40 g zahăr;
s) 100 g nectar de fructe = 30 g zahăr;
t) 100 g sirop de fructe concentrat = 60 g zahăr;
u) 100 g bomboane = 90 g zahăr;
v) 100 g miere = 80 g zahăr;
w) 100 g ciocolată = 50 g zahăr şi 30 g grăsime vegetală;
x) 100 g bulion sau pastă de roşii = 600 g pătlăgele roşii (tomate);
y) 100 g suc de roşii = 135 g tomate;
z) 100 g varză acră = 130 g varză crudă;
aa) 100 g murături = 125 g legume crude;
bb) 100 g fructe deshidratate, afumate, uscate = 400 g fructe crude;
cc) 100 g morcovi deshidrataţi = 1.700 g morcovi cruzi;
dd) 100 g conserve de legume = 100 g legume crude.
Tabelul nr. 1
Necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii şi adolescenţi
________________________________________________________________________________
Grupa de alimente (g) Copii Adolescenţi
____________________________________________________
1 - 4 - 7 - Băieţi Fete
3 ani 6 ani 10 ani ______________________________
11 - 15 - 11 - 15 -
14 ani 19 ani 14 ani 19 ani
________________________________________________________________________________
1 2 3 4 5 6 7
________________________________________________________________________________
Lapte şi produse lactate
(în echivalent lapte) 700 700 800 750 700 700 700
Carne şi preparate din
carne
(în echivalent carne) 60 85 110 190 230 170 190
Peşte şi preparate din
peşte
(în echivalent peşte) 0 15 25 35 35 30 30
Ouă (g) 30 35 40 50 50 50 50
Grăsimi
- total 25 32 40 50 55 35 40
- animale 15 20 25 30 30 20 20
- vegetale 10 12 15 20 25 15 20
Produse cerealiere

(în echivalent făină) 90 160 230 380 460 330 360
Cartofi 110 150 180 200 230 180 200
Alte legume 210 220 230 350 380 290 310
Leguminoase uscate 0 5 5 10 15 7 7
Fructe 100 130 150 180 200 180 180
Zahăr şi produse zaharoase 35 45 50 70 80 55 55
________________________________________________________________________________
Tabelul nr. 2
Valoarea calorică a alimentelor
______________________________________________________________________________
| Valoare | kcal/100 g | Alimente |
| calorică | | |
|__________|____________|______________________________________________________|
| Minimă | Sub 5 | Apă, apă minerală, ceai neîndulcit, supe clare |
|__________|____________|______________________________________________________|
| Scăzută | 5 - 60 | Fructe: mere, căpşuni, caise, piersici, prune, |
| | | cireşe, vişine, pepene, portocale, mandarine, |
| | | grepfrut, mango, ananas |
| | | Legume: fasole verde, varză, conopidă, morcovi, |
| | | pătrunjel, castraveţi, usturoi, ceapă, salată, |
| | | ciuperci, spanac, sparanghel, brocoli |
| | | Lapte degresat, brânză proaspătă de vacă |
|__________|____________|______________________________________________________|
| Moderată | 60 - 120 | Fructe: pere, struguri, banane, fructe uscate, fructe|
| | | glasate |
| | | Legume: porumb, mazăre, soia, fasole boabe, cartofi |
| | | fierţi/copţi |
| | | Carne slabă, pui |
| | | Ou, brânză telemea, peşte |
| | | Cereale simple, pâine |
| | | Lapte integral, iaurt integral, iaurt cu fructe cu |
| | | conţinut redus de grăsime |
|__________|____________|______________________________________________________|
| Crescută | 120 - 300 | Îngheţată, iaurt gras, smântână, caşcaval, brânză |
| | | topită, carne grasă, salam, cârnaţi, paste cu sos, |
| | | biscuiţi, prăjituri, cereale îmbogăţite, musli, |
| | | sosuri |
|__________|____________|______________________________________________________|
| Foarte | Peste 300 | Plăcintă cu carne, cartofi prăjiţi, pui/peşte/carne |
| crescută | | prăjit/prăjită, hamburger, pizza, dulciuri (prăjituri|
| | | cu cremă, ciocolată, bomboane), margarină, unt, |
| | | maioneză, alune, seminţe |
|__________|____________|______________________________________________________|
Tabelul nr. 3
Caracteristici nutriţionale ale grupelor alimentare
______________________________________________________________________________
|Grupa |Pâine, |Legume | Fructe | Lapte şi | Ouă | Carne, |
|alimentară|cereale, |şi | | derivate | | peşte |
| |orez, paste |vegetale| | | | |
|__________|____________|________|____________|____________|__________|________|
|Princi- |Carbohidraţi|Vitamine|Vitamine şi |Calciu |Proteine |Proteine|

|palii |Fier |şi |minerale |Proteine |cu valoare|Fier |
|nutrienţi |Vitamina B1 |minerale| | |biologică |Acizi |
| |Vitamina E | | | |înaltă |graşi |
| | | | | | |omega 3 |
|__________|____________|________|____________|____________|__________|________|
|Alte |Fibre |Fibre |Carbohidraţi|Grăsimi |Colesterol|Grăsimi |
|componente|Proteine | |Fibre |Carbohidraţi|Fier |Niacina |
|nutritive |Magneziu | | |Magneziu |Vitaminele|Vitamina|
| |Zinc | | |Zinc |B1, B2, |B12 |
| |Vitamina B2 | | |Vitamina B2 |B12, A, D | |
| |Vitamina B3 | | |Vitamina B12| | |
| |Folaţi | | |Sodiu | | |
| |Sodiu | | |Potasiu | | |
|__________|____________|________|____________|____________|__________|________|

ANEXA 5
PIRAMIDA ALIMENTARĂ
pentru nutriţia copiilor şi adolescenţilor, în funcţie de necesarul caloric, grupele de alimente şi grupa de vârstă
A. Piramida alimentară pentru nutriţia copiilor şi adolescenţilor în funcţie de necesarul caloric
______________________________________________________________________________
|Aliment /| 1.600 | 1.800 | 2.000 | 2.200 | 2.400 | 2.600 | 2.800 | 3.200 |
| / | | | | | | | | |
| / | | | | | | | | |
| / kcal | | | | | | | | |
|/________|_________|________|________|________|_______|_______|_______|_______|
|Cereale |150 g |180 g |180 g |210 g |240 g |270 g |300 g |300 g |
|_________|_________|________|________|________|_______|_______|_______|_______|
|Legume |2 ceşti* |2 1/2 |2 1/2 |3 ceşti |3 ceşti|3 1/2 |3 1/2 |4 ceşti|
| | |ceşti |ceşti | | |ceşti |ceşti | |
|_________|_________|________|________|________|_______|_______|_______|_______|
|Fructe |1 1/2 |1 1/2 |2 ceşti |2 ceşti |2 ceşti|2 ceşti|2 1/2 |2 1/2 |
| |ceşti |ceşti | | | | |ceşti |ceşti |
|_________|_________|________|________|________|_______|_______|_______|_______|
|Lapte |3 ceşti |3 ceşti |3 ceşti |3 ceşti |3 ceşti|3 ceşti|3 ceşti|3 ceşti|
|_________|_________|________|________|________|_______|_______|_______|_______|
|Carne |150 g |150 g |165 g |180 g |195 g |195 g |210 g |210 g |
|_________|_________|________|________|________|_______|_______|_______|_______|
|Vârsta | | | | | | | | |
|(ani) |4 - 6 |4 - 6 |7 - 10 |11 - 13 |11 - 13|11 - 13|11 - 13|14 - 18|
|_________|_________|________|________|________|_______|_______|_______|_______|
* 1 ceaşcă = 100 ml.
B. Piramida alimentară pentru nutriţia copiilor raportată la aliment şi la grupa de vârstă
NOTĂ:
În cadrul fiecărei grupe de alimente (nivel al piramidei) se vor include în alimentaţia zilnică produse cât mai diversificate (de exemplu, la categoria lactate se recomandă consumul câte unei porţii de lapte, brânză şi iaurturi).
______________________________________________________________________________
|Grupa | Mărimea porţiei |Număr |Număr |Număr |
|alimentară| |maxim de |maxim de |maxim de |
| | |porţii/zi|porţii/zi|porţii/zi|
| | |la 2 - |la 7 - |la 11 - |
| | |6 ani |10 ani |13 ani |
|__________|_____________________________________|_________|_________|_________|
|Pâine, |- pâine = 1 felie | 6 | 5 - 6 | 6 - 7 |
|cereale şi|- cereale uscate = 1/3 ceaşcă | | | |
|paste |- cereale fierte, orez sau paste = | | | |
| | 1/2 ceaşcă | | | |
| |- cereale fierte pentru micul dejun =| | | |
| | 30 g | | | |

|__________|_____________________________________|_________|_________|_________|
|Legume |- legume cu frunze verzi = 1 ceaşcă | 3 | 4 - 5 | 5 - 6 |
| |- legume crude tăiate = 1/2 ceaşcă | | | |
| |- legume fierte = 1/2 ceaşcă | | | |
| |- 1 cartof mediu fiert | | | |
| |- suc de legume = 1/2 ceaşcă | | | |
|__________|_____________________________________|_________|_________|_________|
|Fructe |- măr, banană, portocală = | 2 - 4 | 3 | 3 - 4 |
| | 1 fruct mediu | | | |
| |- fructe crude tăiate în bucăţi = | | | |
| | 1/2 ceaşcă | | | |
| |- suc de fructe neîndulcit = | | | |
| | 1/2 ceaşcă | | | |
| |- fructe uscate = 1/2 ceaşcă | | | |
|__________|_____________________________________|_________|_________|_________|
|Lactate |- lapte degresat sau parţial | 3 | 3 | 3 |
| | degresat = 1 ceaşcă | | | |
| |- iaurt parţial degresat = 1 ceaşcă | | | |
| |- iaurt cu fructe cu conţinut scăzut | | | |
| | în grăsimi = 1 ceaşcă | | | |
| |- caşcaval = 30 g | | | |
| |- brânză de vaci parţial degresată = | | | |
| | 1/2 ceaşcă | | | |
|__________|_____________________________________|_________|_________|_________|
|Carne*, |- carne slabă fiartă/la grătar, pui | 1 | 2 | 2 - 3 |
|pui, | sau peşte = 90 g | | | |
|peşte, |- 1 ou | | | |
|fasole | | | | |
|uscată, | | | | |
|mazăre, | | | | |
|ouă | | | | |
|__________|_____________________________________|_________|_________|_________|
|Dulciuri |- îngheţată = 1/2 ceaşcă |1, |1, |1, |
| |- budincă = 1/2 ceaşcă |ocazional|ocazional|ocazional|
| |- 1 croissant mic = 1 porţie | | | |
| | ciocolată = 15 g | | | |
|Produse cu|- brânză topită = 35 g | | | |
|conţinut |- mezeluri = 50 g | | | |
|ridicat de|- cartofi prăjiţi = 10 felii | | | |
|grăsimi |- unt, margarină = 20 g | | | |
|__________|_____________________________________|_________|_________|_________|
* Carnea roşie se consumă ocazional.
---------------